Vin croat

Vinul croat (în croată vino, pl. vina) are o istorie care datează din perioada coloniștilor greci antici și producția lor de vin în insulele din sudul Dalmației: Vis, Hvar și Korčula, în urmă cu aproximativ 2.500 de ani.^[1] La fel ca și alți producători de vin din antichitate, mai multe soiuri tradiționale de struguri încă supraviețuiesc în Croația, perfect adaptate la dealurile locale. Metodele moderne de producție a vinului au loc în crame mai mari și au fost adoptate reglementări din Uniunea Europeană ale vinului, care garantează calitatea vinului.^[2]

În prezent, există peste 300 de regiuni viticole definite geografic și un sistem strict de clasificare pentru a asigura calitatea și originea. Majoritatea vinului croat este alb, restul fiind roșu și doar un mic procent fiind vinuri roze. În 2014, Croația s-a clasat pe locul 32 la producția de vin după țară, cu aproximativ 45.272 de tone.^[3]

Vinul este o băutură populară în Croația, iar localnicilor le place în mod tradițional să bea vin la masă. Adesea, vinul este diluat fie cu apă plată, fie cu apă minerală carbogazoasă, producând o băutură cunoscută sub numele de gemišt (o combinație de vin alb și apă carbogazoasă) și bevanda (o combinație de vin roșu și apă plată).